Achiziţionarea antichităţilor pas cu pas

     Achiziţionarea antichităţilor şi a obiectelor de colecţie poate fi o adevărată aventură, o vânătoare continuă pentru găsirea unei perle rare. Antichităţile pot fi achiziţionate în cadrul licitaţiilor, a expoziţiilor de profil sau din magazinele specializate. Nu vă feriţi de "garage sales" sau de pieţele de vechituri, deoarece "gunoiul" unora poate fi comoara altora.
     Înainte de a vă lansa în această aventură, ar fi bine să urmaţi câţiva paşi care vă pot feri de dezamăgiri şi investiţii eşuate.


1. Informaţi-vă


     Trebuie să cunoşti diferenţa între antichităţile veritabile, piesele "aproape antichităţi" şi obiectele vintage. Antichităţile veritabile trebuie să aibă o vechime de peste 100 de ani, piesele "aproape antichităţi" au între 75 şi 99 de ani, iar obiectele vintage aparţin unei anume perioade de timp ( de exemplu anii '40, '50, '60).
     Informează-te în privinţa caracteristicilor generale ale antichităţilor: stiluri, perioade, provenienţă, etc.
     Una dintre cele mai mari dificultăţi este deosebirea reproducerilor de obiectele originale. De exemplu, unele bijuterii nu sunt vechi, ci sunt create în stilul unei perioade anume. Totuşi, în funcţie de calitatea materialului folosit şi a procesului de fabricaţie, o reproducere poate avea un preţ ridicat.

2. Stabiliţi-vă priorităţile

     Achiziţionezi pentru decorarea propriei locuinţe, vrei să faci un cadou sau să vinzi mai departe? Indiferent de scopul achiziţiei, dacă nu ai experienţă în domeniu, apelează la o evaluare din partea unui profesionist.
     Dacă cumperi pentru amenajarea propriei case, asigură-te că toate măsurătorile sunt notate. Trebuie să fie frustrant să găseşti o piesă deosebită pe care nu o poţi achiziţiona deoarece nu eşti sigur că încape în locul în care ţi-ai propus să o pui. Nu strică să ai un metru/ruletă cu tine atunci când porneşti în goana după antichităţi.
     Fixarea unui buget face parte din lista de priorităţi.

3. Inspectaţi, întrebaţi şi negociaţi

     Inspectează în cele mai mici detalii piesa care îţi doreşti să o cumperi. Starea ei este un factor cheie, care influenţează în mod direct preţul. Este în regulă dacă obiectul vizat are mici defecte. Acestea se pot corecta cu ajutorul unui restaurator. Însă, ţine cont de faptul că obiectelor suprarestaurate le scade valoarea.
     Pune cât mai multe întrebări despre obiectul în cauză şi asigură-te că răspunsurile primite îţi rezolvă dilemele. Dacă eşti mulţumit de calitatea obiectului, întreabă dacă preţul afişat este cel mai bun. Dacă reuşeşti să obţii un discount şi, încă, preţul ţi se pare prea ridicat, fă-i vânzătorului o contraoferta, dar ghidează-te după bune maniere şi bun simţ. Antichităţile şi piesele de colecţie impun anumite valori materiale, iar dacă vânzătorul va considera oferta ta ridicolă rişti să pierzi negocierea.
     În cazul în care ajungi la un acord în privinţa preţului, trebuie să şi concretizezi achiziţia. Este nepoliticos să refuzi concretizarea pe motiv că te mai gândeşti. Cu o astfel de atitudine nu vei mai fi luat în serios în viitor.

4. Garanţia produsului achiziţionat

     Cere un certificat de autenticitate pentru produsul cumpărat sau o garanţie scrisă în care să se precizeze: datele personale şi de contact ale vânzătorului; descrierea completă a produsului,inclusiv vârsta, originea, eventualele reparaţii sau înlocuiri; preţul şi modalitatea de plată.


5. Case de licitaţii sau dealeri?

     Casele de licitaţii pun la dispoziţia clienţilor cataloage electronice cu produsele care urmează a fi licitate, în cadrul cărora sunt incluse şi preţurile de pornire. Totuşi, obiectele trebuie să fie analizate, atinse, simţite pentru a vă fura ochii, inima şi banii în cele din urmă :). În plus, un preţ mic poate atrage mai multe persoane în cadrul licitaţiei astfel încât obiectele pot atinge un preţ de achiziţie fabulos.
     Casele de licitaţii impun taxe pentru cei care le trec pragul şi furnizează rapoarte privind starea produselor, adesea cu avertismentul că acestea pot fi exhaustive, fapt pentru care cumpărătorul ar trebui să aibă propriul lui expert pentru evaluarea produselor. Aici puteţi citi despre proceduri şi taxe în cadrul licitaţiilor.
     Un dealer este mult mai felixibil pentru că, adesea, nu poate avea volumul şi resursele unei case de licitaţii. Produsele de care dispune sunt achiziţionate din banii munciţi în prealabil. Cu un dealer autorizat există certitudinea că ceea ce duci acasă este exact ceea ce ştii că ai cumpărat.
     Flexibilitatea dealer-ului îţi oferă posibilitatea de a comanda un anume obiect, acesta angajându-se să îţi procure piesa potrivită nevoilor tale. Dealerii au interesul de a vinde, dar şi de a fi recomandaţi mai departe şi de a-şi oferi serviciile a doua oară, a treia oară, etc. Astfel, vânzătorul îţi va împărtăşi "ochiul" lui de expert, cunoştinţele şi experienţele în domeniu pentru ca achiziţia efectuată să te impulsioneze să revii sau/şi să-l recomanzi.

6. Conştientizarea investiţiei şi asigurarea valorii



     Indiferent prin intermediul cui te gândeşti să cumperi, nu te aventura. Informează-te suficient şi urmăreşte toate sursele care îţi pot furniza antichităţile pe care ţi le doreşti. Atunci când găseşti perla rară şi închei cumpărarea, depune un efort suplimentar şi asigur-o. Piesele valoroase trebuie asigurate!

7. Colecţionează, dar nu aglomera

     Dacă antichităţile sunt o adevărată pasiune şi dacă ele reprezintă destinaţia economiilor, ai grijă să nu-ţi transformi casa într-un muzeu. Investeşte în piese deosebite, păstrează o coerenţă între ele şi mizează pe "less is more". Obiectelor preferate dă-le voie să devină "vedete" în încăperi diferite, în loc de a le aduce pe toate în acelaşi spaţiu, unde nu li s-ar permite să iasă în evidenţă. 

Surse: consumer.ftc.org; hgtv.com; wikihow.com; ehow.com.